Henry Gantt si Henri Fayol sunt considerate “stramosi” ai project managementului pentru contributiile aduse acestui domeniu. Primul este renumit pentru celebrul graphic Gantt, folosit astazi de catre majoritatea managerilor de proiect, in timp ce Fayol a contribuit stiintei managementului “creand” cele 5 functii ale sale: previziunea , organizarea, coordonarea, antrenarea si evaluarea.
Dupa 1950 s-a dezvoltat project managementul ca stiinta moderna, odata cu aparitia tehnicilor moderne de analiza precum PERT (Program de evaluare si examinare tehnica) sau CPM (Metoda drumului critic). Aceste metode de planificare a proiectelor au aparut mai intai in domeniul militar si sunt astazi intens folosite in business-ul modern. De aici si pana la infiintarea unui institute care sa se ocupe de o noua industrie, cea a managementului de proiect, nu a mai fost decat un pas, in 1969 fondandu-se Institutul pentru managementul proiectelor, PMI.
Indiferent de domeniul in care sunt utilizate, de marimea proiectului sau tipul de proiect, tehnicile utilizate in managementul proiectelor sunt comune, fapt ce a dus la formarea unor standarde ce pot fi utilizate de manageri in orice domeniu. Cu cat un proiect devine mai complex, cu atat numarul de elemente care trebuie avute in vedere creste iar numarul de etape/subetape care trebuie parcurse pentru a duce la bun sfarsit un proiect devine nelimitat. Controlul unui astfel de proiect devine dificil pentru o singura persoana, managementul unui proiect devenind uneori sarcina unei intregi echipe, nu a unei singure persoane. Fiecare mebru al echipei trebuie sa aiba o imagine clara de ansamblu asupra proiectului si, in acelasi timp, trebuie sa stie clar ce sarcini ii revin. In acest caz, utilizarea unei metodologii care sa contina anumite standarde si reguli pentru toti actorii implicati devine esentiala.
Metodologii comerciale
Metodologiile achizitionate au avantajul de a oferi suport specializat si pun la dispozitie diverse exemple din viata reala de la care se poate porni. Aceste tipuri de metodologii sunt foarte clare si nu permit variatii de la standard.
Metodologii formulate intern
Metodologiile formulate intern au avantajul de a se mula perfect pe nevoile firmei, acestea fiind construite pornind de la experienta proiectelor realizate déjà, si are avantajul de a implica costuri reduse. Pe de alta parte, daca o firma nu are indeajuns de multa experienta este mai bine ca aceasta sa apeleze la o metodologie existenta déjà. Realizarea unei metodologii interne presupune si o documentare temeinica asupra standardelor déjà existente, pentru a stii de ce livrabile este nevoie si in care stadiu al proiectului, care este fluxul acestora in cadrul proiectelor, cine si cum trebuie sa le realizeze.
Standarde si tipuri de metodologii
De-a lungul timpului diverse asociatii au participat la realizarea unor standarde pentru metodologia de proiect. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt:
APM: Association for Project Management este o organizatie independenta din UK, care foloseste standarde PRINCE2 si are peste 17500 de membri.
Malcolm Baldrige Model: reprezinta un model popular mai ales in Vest, mai ales in Statele Unite, si consta in practice si criteria de performanta ce se refera la leadership, strategic planning, customer and market focus, measurement, analysis and knowledge management, workforce focus, process management si business results. Pornind de la acest model exista astazi The Malcolm Baldrige National Quality Model, un premiu anual oferit in US ce se ofera firmelor ce exceleaza la categoriile mai sus amintite.
EFQM: European Foundation for Quality Management reprezinta o fundatie non-profit ce sustine companiile pentru a implementa diverse strategii si incurajeaza schimbul de experienta. Principiile EFQM sunt folosite de catre mii de organizatii din lume, organizatia oferind servicii de assessment, training, recognition si sharing.
ITIL: Information Technology Infrastructure Library reprezinta o documentatie si un set de best practices creata special pentru IT Service Management.
PMBOOK: A Guide to the Project Management Body of Knowledge reprezinta un ghid de standard si elemente practice folosite in domeniul managementului de proiect. Acesta a fost dezvoltat de catre PMI, The Project Management Institute, aceasta fiind cea mai importanta organizatie de project management din SUA. PMBOK a fost imbunatatit periodic, urmand ca anul acesta sa apara editia 2009 a prestigiosului ghid.
PRINCE: Projects in Controlled Environments reprezinta un standard ce a fost dezvoltat de catre Central Computer and Telecommunications Agency. Ulterior a fost updatat de catre guvernul britanic la PRINCE2. Acesta propune un cadru foarte clar de management al proiectelor, descriind procedure de coordonare a resurselor si activitatilor din cadrul proiectului, metode de design si control, dar si solutii de adaptare atunci cand proiectul deviaza de la plan.
SSADM: Structured Systems Analysis and Design Method a fost dezvoltat tot de catre Central Computer and Telecommunications Agency, denumita astazi Office of Government Commerce, special pentru analiza si designul sistemelor informatice.
Hermes: reprezinta o metodologie de dezvoltare a produselor software orientata spre rezultat, roluri si proceduri in cadrul unui proiect. Aceasta a fost dezvoltata de catre guvernul Elvetian si are la baza modelul German V-Modell.
TSP: Team Software Process se adreseaza tot proiectelor ce implica crearea de produse software complexe. Asa cum sugereaza si denumirea sa, TSP este orientat spre echipa, punand accentul pe rolurile fiecaruia in cadrul proiectului.
Acestea sunt doar cateva exemple de standarde si metodologii care au fost dezvoltate. Indiferent de varianta aleasa, important este ca metodologia aleasa sa se adapteze perfect la necesitatile proiectelor pentru a evita posibilele cauze ale esecului: planificarea deficitara, lipsa documentatiei, asteptari nerealiste, comunicare deficitara datorata neclaritatii rolurilor si responsabilitatilor, obiective neclare.
