Răsfoind blogurile de specialitate din sfera BPM, am ridicat din sprâncene fiind suprinsă de complexitatea unei dezbateri  pe care unul dintre bloggeri o ridica : "What’s the Core of BPM?". Curioasă care sunt punctele de vedere ale temerarilor care s-au angajat să dea un răspuns la această întrebare, m-am luminat la faţă observând comentariul binecunoscutei Sandy Kimsley. Ca răspuns la această provocare, ea îi citează pe autorii lucrării "Handbook on Business Process Management" scrisă de Michael Rosemann şi Jan vom Brocke, spunând că cele 6 elemente de nucleu ale conceptului de Business Process Management sunt:

• Alinierea obiectivelor strategice,
• Guvernanţa,
• Regulile de management,
• Tehnologia Informaţiei,
• Oamenii şi
• Cultura.

Sa luam in considerare companiile medii si mari cu care am avut tangenta pana acum. Companii in care lucram sau am lucrat, companii alaturi de care am desfasurat proiecte strategice. Sa ne concentram pe programul unui manager in cadrul unei astfel de companii.

Este foarte probabil ca cea mai mare parte a timpului petrecut la si pentru birou sa fie reprezentata de managementul bugetelor si documentatia aferenta si de comunicarea necesara corelarii realitatii businessului si a pietei cu bugetele organizatiei. Sunt intr-adevar activitati critice, dar cand acestea devin predominante, alte zone vitale ale sustinerii si dezvoltarii companiei sunt trecute foarte jos in lista prioritatilor. Ca efect, businessul nu se dezvolta pe un model sustenabil, cel putin nu pe cat ar trebui sa o faca.

Companiile intampina nevoile clientilor oferindu-le servicii si produse. Clientii platesc pentru acestea si primesc in schimb o valoare perceputa, care in majoritatea deciziilor de cumparare este mai mare decat valoarea in sine a produsului sau a serviciului.

In cartea „Redescovering Value – Leading the 3-D Enterprise to Sustainable Succes”, scrisa de Geary Rummler si Alan Ramais descoperim trei dimensiuni ale organizatiei:

The only constant is change, continuous change, inevitable change, that is the dominant factor in society today. No sensible decision can be made any longer without taking into account not only the world as it is, but the world as it will be.— Isaac Asimov

Incercati sa dezvoltati un nou segment de piata, sa ajustati structurile a doua companii care au fuzionat recent sau aveti de gand sa actionati mai bine decat actionati acum ? Aveti nevoie de capacitatea de schimbare.
Aceasta trebuie sa tina cont de capacitatile interioare si de conditiile exterioare. Conducerea schimbarii trebuie sa asigure o strategie care sa creeze compatibilitate intre acesti doi factori.
Mediul exterior este un determinant semnificativ in ceea ce priveste rezultatele organizationale. Fortele schimbarii sunt : schimbarile cimatice, inovatiile tehnologice, globalizarea, factorul demografic si reglementarea legislativa la nivel mondial.

Nu ne putem alege imprejurarile exterioare, dar putem alege intotdeauna cum le raspundem. - Epictet
Managerii nu pot influenta mereu mediul in care activeaza organizatiile lor. Ceea ce insa pot influenta ei este modul in care raspund, adica adoptarea unor strategii in vederea schimbarii organizationale.

Capacitatile interioare le regasim in:

Cifrele oficiale spun ca numarul de pasageri imbarcati/debarcati in aeroporturile romanesti a fost de:
-    7.831.258 in 2007
-    9.076.566 in 2008
-    9.092.853 in 2009
-    7.749.879 intre 1 ianuarie si 30 septembrie 2010
Sursa datelor: Institutul National de Statistica

Asistam asadar la o crestere a numarului de pasageri care calatoresc cu avionul in, din si catre tara noatra. Serviciile si ofertele companiilor aeriene au de asemenea un grad crescut de complexitate, sunt diversificate.

Asadar piata se dezvolta, iar pentru operatorii de zboruri apare nevoia de a fi mai competitivi, mai flexibili, mai dedicati clientilor prin servicii mai bune. Miza este desigur cota de piata.

Pentru industria de transport aerian de pasageri, cele doua sisteme, Single Customer View si Predictive Customer Interaction pot aduce compania mai aproape de acest scop.

Conceptul  de “competitive intelligence” este inteles ca o activitate a organizatiilor de a-si imbunatati performantele prin evaluarea celor mai bune practici existente pe piata, adoptate de alte organizatii. Totodata, conceptul presupune si definirea, colectarea, analizarea si distribuirea de informatii despre produse, clienti, evenimente, in scopul mentinerii competitivitatii pe o piata fundamentata pe pret;

Valorificarea informatiilor existente pe piata este o activitate continua: se ajusteaza procesele interne esentiale ale organizatiei, se monitorizeaza performanta, se fac comparatii cu rezultatele cele mai bune care au fost obtinute in domeniu si se analizeaza schimbarile posibile. Aceasta practica presupune crearea unor parteneriate si colaborari cu organizatii din domeniile de interes, insa in timp ce organizatia obtine informatiile necesare, aceasta pune la dispozitie partenerilor datele necesare, pe durata colaborarii.

Mentinerea alinierii permanente la tendintele pietei genereaza un numar de avantaje:

Succesul. Atat de ravnit de fiecare dintre noi, dar atat de putin inteles si adesea atribuit unor cauze fatidice sau, cel mai frecvent, unor predispozitii si aptitudini dobandite din nastere. Ei bine, sa stiti ca succesul are o formula, si din fericire este o formula la indemana oricui. Este demonstrata, testata si asteapta sa fie explorata. Dar inainte sa o descoperiti, trebuie sa va pregatiti mentalitatea: sa scapati de prejudecati si sa fiti gata sa va asumati responsabilitati.

Oamenii de succes au obtinut ce au nu datorita a ceea ce sunt, ci datorita a ceea ce au facut. Iata formula:

Riscurile se refera la conditiile sau cirsumstantele viitoare aflate dincolo de controlul angajailor sau partenerilor si care, odata aparute, ar putea sa aiba un impact negativ asupra proceselor din cadrul organizatiei. Cu alte cuvinte, o problema este o situatie dificila curenta care trebuie rezolvata, in timp ce un risc este o problema viitoare potentiala, care nu s-a materializat inca. In companiile de succes, se incearca rezolvarea problemelor potentiale inainte ca ele sa apara. In aceasta consta arta managementului riscurilor.

Managementul riscurilor este un proces proactiv, la care se recurge pentru a elimina problemele potentiale inca inainte de a-si face aparitia, sporindu-se in acest mod sansele ca planurile organizatiei dumneavoastra sa se incheie cu succes. Acest proces presupune identificarea, analiza, reactia si controlul riscurilor din cadrul fiecarui departament implicat

Managementul riscurilor nu reprezinta un proces aplicat o singura data si gata. Este necesar sa se identifice intotdeaunea riscurile la inceputurile derularii proiectelor sau activitatilor din departamente, agentii, reprezentante sau chiar la nivelul intregii organizatii, precum si in cursul procesului de explorare, modelare, executie, monitorizare, analiza si optimizare continua, pentru a identifica orice risc ar putea sa apara. Deoarece sunt evenimente viitoare, riscurile ne ofer ragaz sa le rezolvam amenintarea respectiva.

In cazul departamentelor cu un flux bogat de informatii, ...

„Costul atragerii unui client nou este estimat la a fi de cinci ori mai mare decat retentia unui clinet” (Kotler, 1997)

Sectorul asigurarilor in Romania este in plina expansiune. In ultimii ani, portofoliile de produse ale asiguratorilor au crescut, iar potentialii clineti incep sa devina mai receptivi.

Pe scurt, rolul unui asigurator este de a prelua riscul de la client, clientul fiind persoana fizica sau juridica. In perceptia generala, riscul este foarte greu, chiar imposibil de cuantificat.

Pentru o persoana fizica de exemplu, asigurarea ii poate acoperi daunele asupra unui bun, a unui imobil etc, dar cel mai important acopera riscuri cu impact major psihologic si nu numai: imbolnavire, deces etc.

Una din metodele prin care asiguratorul ajunge la o lungime de unda asemanatoare cu cea a clientului este interactiunea in mod previzibil cu acesta: predictive customer interaction. Este o metoda care, printre altele, permite desfasurarea activitatii in mod eficient pe mai multe linii de business, dar si relizarea de cross-selling.

Asiguratorii ofera o multitudine de produse de asigurare, dar unul din impedimentele unei vanzari eficiente este faptul ca ele nu sunt canalizate eficient catre client.

Ecosistemele, retelele de afaceri de retail se schimba pe masura ce relatiile dintre angajati, clienti, parteneri si furnizori devin din ce in ce mai dinamice – toate se schimba si sunt reconsiderate frecvent. Aceleasi tehnologii care schimba ceea ce este posibil in munca si in viata noastra, impun nevoia unui mediu de business din ce in ce mai dinamic.

• Clientii cer reactie prompta la nevoile lor si un nivel ridicat de personalizare a ofertei. Daca nu poti sa le indeplinesti nevoile, vor alege pur si simplu sa mearga in alta parte, piata de retail este din ce in ce mai diversificata si mai extinsa.
• Competitia si parteneriatele apar rapid pe scena, schimba modele de business si apoi dispar cu aceeasi viteza cu care au aparut.
• Legislatia si cerintele de conformitate influenteaza modul de a face business in retail cu o frecventa descurajanta.

Pentru a obtine o retea de lucru dinamica, business-ul are nevoie de agilitate. Din pacate, in timp ce retelele de afaceri au nevoie sa devina mai dinamice si mai fluide, majoritatea organizatiilor, proceselor si sistemelor nu evolueaza in aceeasi masura. Aplicatiile traditionale de tip siloz (verticale) intarzie performanta proceselor si limiteaza fluxul de informatii intr-o companie. Sistemele de IT si retelele de comunicare rigide impiedica persoanele implicate sa colaboreze si sa acceseze informatiile de care au nevoie. Sunt necesare procese de business agile si interconectate care sa permita retailerului sa stabileasca un ecosistem dinamic.

Organizatiile incep sa recunoasca din ce in ce mai mult faptul ca au nevoie sa isi revizuiasca procesele si infrastructura IT pentru a fi mai agile. Urmand comportamentul afacerilor cu performante sustinute ale organizatiilor din mediile economice mature, companiile romanesti au inceput sa isi puna intrebari asupra modului in care ei fac business si care este reteta unui model de business sanatos si agil, care sa poata fi adaptabil la schimbarile din climatul economic si legislativ instabil din Romania.

Ce anume face ca un proces de business sa fie mai agil?

Una dintre transformarile importante din noua economie digitala se regaseste la nivelul Lantului de Aprovizionare atat al companiilor de comert traditional cat si al noilor companii bazate pe comertul electronic. Cresterea competitivitatii datorata globalizarii pietelor, diversitatea produselor cat si patrunderea tehnologiei, stimuleaza companiile sa colaboreze la nivelul Lantului de Aprovizionare, dobandind beneficii substantiale.

Tehnologia Informatiei a deschis noi canale de parteneriat pentru a comericializa bunurile si serviciile, pentru a schimba informatii, pentru a integra si sincroniza procese independente, in acest fel reorganizand dinamica inter-organizationala si avand ca rezultat direct o mai mare eficienta a canalelor. Integrarea electronica a datelor si automatizarea proceselor de business au scazut costurile si au crescut vanzarile prin satisfacerea nevoilor consumatorului.

Contextul actual
In prezent, o mare parte din companiile de retail din Romania cat si din alte tari au o relatie ineficienta de colaborare cu furnizorii lor de marfa. De cele mai multe ori aceasta relatie este una de adversitate, cauza fiind volumul si valoarea din ce in ce mai ridicata a tranzactiilor zilnice si procesele fragmentate.

Am identificat trei caracteristici importante ale relatiei furnizor-retailer: