Per ansamblu si pe fundalul problematicii costurilor indirecte care devine din ce in ce mai actuala, sunt cerute in special instrumente pentru controlul constant si permanent al costurilor indirecte. Managementul proceselor si  caculului costurilor de proces  indeplinesc aceasta cerinta.

Obiectivul managementului de proces este printre altele optimizarea proceselor administrative, reducerea costurilor administrative si cresterea productivitatii in domeniul administrativ.


Pornind de la o perspectiva orientata spre proces devine clar ca procesele administrative care intervin in general repetitiv (de ex contabilitatea financiara, calculul costurilor, procesarea comenzilor) nu se diferentiaza in principiu de procesele de fabricatie. Adesea astfel de procese pot fi si ele cuprinse in algoritmi, ceea ce arata si intersectarea considerabila a domeniului administrativ cu sectorul IT.


Spre deosebire de procesele de fabricatie, la care controlul cantitatilor de productie, al normelor de costuri si al criteriilor de calitate, constituie coloanele de sprijin ale tuturor masurilor de planificat si de executat, in majoritatea companiilor procesele administrative nu sunt planificate si controlate.


Punctele comune ale proceselor repetitive administrative si ale celor de fabricatie dau posibilitatea de a transfera si in domeniul administrativ motode care si-au dovedit eficienta in domeniul fabricatiei. Acest lucru inseamna concret : analiza proceselor de lucru si a continutului lucrarilor, structurarea lor, precum si masurarea calitativa a rezultatelor cu luarea in considerare in special a sectiunilor care se dovedesc critice.

Răsfoind blogurile de specialitate din sfera BPM, am ridicat din sprâncene fiind suprinsă de complexitatea unei dezbateri  pe care unul dintre bloggeri o ridica : "What’s the Core of BPM?". Curioasă care sunt punctele de vedere ale temerarilor care s-au angajat să dea un răspuns la această întrebare, m-am luminat la faţă observând comentariul binecunoscutei Sandy Kimsley. Ca răspuns la această provocare, ea îi citează pe autorii lucrării "Handbook on Business Process Management" scrisă de Michael Rosemann şi Jan vom Brocke, spunând că cele 6 elemente de nucleu ale conceptului de Business Process Management sunt:

• Alinierea obiectivelor strategice,
• Guvernanţa,
• Regulile de management,
• Tehnologia Informaţiei,
• Oamenii şi
• Cultura.

Sa luam in considerare companiile medii si mari cu care am avut tangenta pana acum. Companii in care lucram sau am lucrat, companii alaturi de care am desfasurat proiecte strategice. Sa ne concentram pe programul unui manager in cadrul unei astfel de companii.

Este foarte probabil ca cea mai mare parte a timpului petrecut la si pentru birou sa fie reprezentata de managementul bugetelor si documentatia aferenta si de comunicarea necesara corelarii realitatii businessului si a pietei cu bugetele organizatiei. Sunt intr-adevar activitati critice, dar cand acestea devin predominante, alte zone vitale ale sustinerii si dezvoltarii companiei sunt trecute foarte jos in lista prioritatilor. Ca efect, businessul nu se dezvolta pe un model sustenabil, cel putin nu pe cat ar trebui sa o faca.

Companiile intampina nevoile clientilor oferindu-le servicii si produse. Clientii platesc pentru acestea si primesc in schimb o valoare perceputa, care in majoritatea deciziilor de cumparare este mai mare decat valoarea in sine a produsului sau a serviciului.

In cartea „Redescovering Value – Leading the 3-D Enterprise to Sustainable Succes”, scrisa de Geary Rummler si Alan Ramais descoperim trei dimensiuni ale organizatiei:

Comunicarea corespunzatoare in cadrul organizatiei este critica pentru succesul gestionarii asteptarilor clientilor, partenerilor sau chiar a personalului din cadrul institutiei. Neinformarea corecta a acestora cu privire la evolutia solicitarilor (in cazul clientilor), proiectelor (in cadrul partenerilor) sau a executiei task-urilor (in cadrul personalului) duce la cresterea sanselor de aparitie a problemelor si dificultatilor generate de nivelurile lor de asteptari.

Practic, in cazul multor conflicte, cauza nu este problema in sine, ci faptul ca partenerul sau cumparatorul au fost luati prin surprindere. Companiile trebuie sa colaboreze cu clientii lor, iar colaborarea face imperativ necesara comunicarea.

Comunicarea proactiva si permanenta este cheia reusitei in realizarea  acestui lucru. Aceasta face parte, fara discutie, din sarcinile fiecarui individ implicat in relatia cu clientii. Capacitatea de a anticipa nevoile de comunicare a cumparatorilor si partenerilor este unul din criteriile care separa managerii obisnuiti de managerii profesioniti cu experienta.

In cadrul companiei, calitatea trebuie sa fie o stare de spirit si un proces continuu. Un produs de calitate satisface asteptarile pe care ati convenit ca le poate avea clientul. Cautarea repetata de erori si corectarea acestora pot duce la obtinerea unor rezultate de calitate, dar constituie un proces ineficient. Metoda cea mai buna este de a realiza de la inceput un produs de calitate, bazat pe procese de lucru de calitate.