Română (România)English (United Kingdom)
Monday, 08 March 2010 10:44

Forma fara Fond – Business Fara BPM

Rate this item
(9 votes)

Intr-o analogie cu sfarsitul de secol XIX, un timp al framantarilor sociale si culturale ce caracteriza o societate romaneasca in formare, se poate aprecia cu usurinta similitudinea cu contemporanul. Elita literara a acelei vremi, in persoana Junimistilor, incerca sa scoata in evidenta un adevar izbitor: copierea brutala, fortata a formelor de organizare occidentala fara o incercare prealabila de raliere la valorile culturale romanesti, fara incercarea de adaptare la un spatiu care prin insasi natura lui nu prezenta fondul necesar sustinerii lor.

Articolul de fata isi propune sa construiasca o paralela intre situatia socio-culturala a unei societati supusa adaptarii  si un aspect contemporan, acela al mediului de afaceri. Acesta, in prezent, se gaseste in situatia infama a unei lipse structurale de fond care sa ii permita adaptarea la un context in permanenta schimbare. Lipseste o metodologie constanta in abordare, pe scheletul careia sa apara ca si firesti orice fel de schimbari de ordin organizatoric, procedural, la nivel de proces, la nivel de integrare eficienta de servicii, lista putand continua pe masura ce atingem elemente de detaliu.

Aici isi face loc un concept, un “constructor de fond” la nivel de business, care permite acel pas firesc catre o dezvoltare constructiva , nu numai la nivel de aparente. Conceptul poarta numele de Business Process Management (Managementul Proceselor Afacerii).  Pentru a redare precisa voi folosi termenul de “business” data fiind si uzanta sa in cadrul terminologiei conceptuale, motiv care sper sa justifice indeajuns gestul pe care multi il pot cataloga drept un “import brutal”.

Un proces de business este in esenta ansamblul de activitati si elemente conexe care dezvolta un serviciu sau produs destinat clientului. Este mai mult decat componenta  unui flux de activitate ori o procedurare pe atributiuni - este echivalentul elementului organic de baza al corpului afacerii. Vorbind in asocieri anatomice, reprezinta celula nervoasa care prin legaturi constituie sistemul nervos ce controleaza intreg ansamblul biologic.

Tocmai aceasta componenta de baza deseori lipseste ori este aplicata in mod eronat ,lipsit de metodologie ori de un fond necesar. Tot ce sta scris poate sa para doar o re-teoretizare a unor aspecte prea bine cunoscute, o definitie anatomico-artistica pentru ceva, in esenta, absolut logic. Pentru a-ti spulbera indoielile, hai cu mine draga cititorule intr-o incursiune indrazneata prin vremurile lui Eminescu, Maiorescu si ale lui Hasdeu.

„Mai bine să nu facem deloc academii, cu secţiunile lor, cu şedinţele solemne, cu discursurile de recepţiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea ştiinţifică ce singură le dă raţiunea de a fi“ Titu Maiorescu, „In contra directiei de astazi in cultura romana”.

A doua jumatate a secolului XIX. Romania purta insemnele proaspetei independente. Asta dupa ce, un veac si inca ceva de organizare fanariota a fost zdruncinat in mod abil de reformele lui Cuza care a stiut “sa puna piciorul in prag”. L-a pus atat de aprig incat o coalitie, saturata de viziunea solubila pe care Cuza o avea asupra Parlamentului, a adus pe valurile Dunarii un Rege. Regele, german si bine intentionat, a continuat politica de reformare, de asta data in stil occidental. Contextul international, politica abila externa si frontul de lupta a facut ca Romania sa isi afle independenta. Independenta a adus o deplina libertate de organizare interna care a culminat prin importul masiv de organizare institutionala, legislativa, sociala si intr-un final cotidiana.

Astfel, institutii si modele de organizare care au fost dezvoltate vreme de secole in vest, conform unei evolutii firesti, erau aduse intr-un climat balcanic cu puternice influente estice. Dezvoltarea nu insemna o evolutie fireasca si conform unui plan, insemna o fatada de cladire care adapostea o institutie cu rezonanta vestica, nu insemna progres la nivel de mentalitate ci o schimbare de titulaturi avand in spate aceeasi oameni, cu aceeasi viziune.

In 1881, Eminescu concluziona, rezonand intr-un mod cutremurator cu vremurile noastre: Astfel, oricari ar fi formele în cari se îmbracă viaţa publică şi orice numiri s-ar da acelor forme, substratul lor organic este acelaşi ca şi în trecut. A-l boteza din nou pe om nu va să zică a-l schimba; a pune numele de regim democratic unei oligarhii vechi nu va să zică a schimba starea de lucruri. Singura schimbare, nu de esenţă, o aflăm numai în înmulţirea oligarhiilor şi in înrăutăţirea lor.

Societatea romaneasca isi pierdea astfel consistenta in fata schimbarilor si a modalitatii in care acestea erau puse in aplicare. Indiscutabil, o modernizare se impunea ca strict necesara insa era de preferat una care sa vina in concordanta cu specificitatile romanesti si numai sustinuta de un progres real. Titulaturile se schimbau insa subsidiar totul isi pastra vechiul nucleu caruia nu i se mai permitea sa functioneze in vechiul stil, insa nu putea functiona nici in cel nou.

Putem considera Romania celei de a doua jumatati de secol 19 asemenea unui business, unul care necesita o gandire la o scara mare. Necesitatea modernizarii si a reformarii poate sa fie interpretata drept necesitatea business-ului de a se ralia la schimbarile pietei, la factorii care influenteaza decizia si preferintele clientului ori schimbarea procedurilor de lucru dupa context.

Fondul mult-amintit ar fi inseamnat, in cazul statului Roman, o analiza clara si realista a societatii timpului respectiv. Nu infiintarea unei Academii naste academicieni ci un proces complex de invatamant care isi afla originile in scoala primara si se continua pana la proaspetele universitati romanesti de atunci. Totul trebuia disecat si inteles la nivel de proces pentru ca mai apoi, pe scheletul acestuia, sa fie implementate in mod inteligent schimbarile.

Intocmai stau lucrurile si in cazul unei afaceri. Totul trebuie inteles si privit din punctul de vedere al proceselor de business. Acest management al proceselor de business reprezinta fondul fara de care, asa cum o societate nu poate functiona ori moderniza coerent, asa si o afacere nu se poate intelege pe sine ca si ansamblu ori adapta in mod flexibil, fara costuri mari.

Acest management al proceselor de business nu reprezinta fondul numai atunci cand vine vorba de adaptare si modernizare, ci in toate instantele ciclului de viata al unei afaceri. Un business orientat pe procese, pe aceste celule de baza omogene, este predispus spre eficienta deoarece este flexibil si auto-adaptabil.

Un proces de business este compus dintr-un lant de activitati care constituie ciclul de viata al acestuia, de la un inceput definit, predefinit ori declansabil pana la finalul stabilit. Aceste activitati pot sa fie efectuate de catre personalul angajat ori automat de catre sisteme integrate (baze de date, motoare de procese, solutii de management al documentelor etc). Activitatile se inlantuie coerent si se declanseaza pe baza de evenimente, de momente stabilite, efectuand validari automate si trimitand notificari. Pentru completarea viziunii de ansamblu se adauga partea de raportare care monitorizeaza activitatea proceselor, a parametrilor de intrare-iesire putand oferi informatii detaliate si stabili alerte.

Astfel BPM-ul se dezvaluie ca si limbaj de modelare (BPMN), limbaj de executie (BPEL), motor de procese, raportare si in primul rand modalitate de analiza si intelegere a unei afaceri.

Ceea ce descriu mai sus reprezinta fondul unei afaceri, BPM-ul fiind cel care este “generatorul de fond”.  O astfel de conceptualizare permite flexibilitate la nivel de adaptare la schimbari si o abordare holistica precisa asupra intregului peisaj de business. Automatizarea ofera rigurozitate si un foarte bun management al formelor care se vor a fi integrate in afacere.

Asa cum in istorie totul este si a fost in continua miscare, asa si mediul de afaceri impreuna cu elementele sale conexe sunt intr-o permanenta realiniere si redefinire. Iar cum societatea romaneasca avea nevoie de o intelegere profunda a valorilor necesare unui progres real, intocmai si o afacere are nevoie de o abordare orientata pe procese, reprezentand fondul care sa gazduiasca forma, si nu invers.

Last modified on Tuesday, 09 March 2010 16:50

Add comment