De-a lungul timpului omul a fost supus multor fenomene ale universului greu de explicat folosind sistemele de referinţă cunoscute până în prezent. Pentru a veni în sprijinul rezolvarii neajunsurilor generate de astfel de fenomene a fost creată o nouă disciplină numită Teoria haosului.

Ca raspuns în faţa haosului omul a creat ceea ce acum se numeşte umor. Umorul - spre deosebire de haosul natural care nu poate fi controlat de către oameni şi care generează frustrări în rândul acestora - poate fi manipulat de natura umană şi poate aduce reacţii pozitive din partea celor în faţa  cărora acesta este exercitat.

Un consultant - uman în natura sa – trăieşte în haos. Haosul este mediul în care activitatea sa are sens. Aici este vorba de haos corporatist, organizaţional, tehnic, intelectual, conceptual etc. Aşa cum haosul natural nu poate fi redus la zero, nici haosul în care un consultant există nu poate fi eliminat total. Totuşi, consultantul mai are un instrument. Acesta este umorul. Şi aici nu este vorba despre umorul în sensul propriu al cuvântului, ci este vorba despre puterea imaginaţiei şi despre puterea de a face conexiuni aparent incompatibile.