- aflarea, de la managementul de top, cat mai multe lucruri despre business
- separarea modului in care faptele se intampla efectiv in business de modul in care ar trebui sa se intample
- crearea unor procese si a unor functii care sa modeleze
- analiza proceselor "as is" la un nivel de documentare si modelarea directa a proceselor "to be"
- identificarea clara a informatiilor implicate, a surselor din care provin si transformarea in date
Se pot evidentia doua categorii de analiza, din doua perspective diferite: cea focusata pe unit-ul de business si cea focusata pe IT (sisteme si functionalitati).
Focusandu-ne pe business este necesara crearea si documentarea cerintelor de business, includerea participantilor din toate departementele legate de proiect. Analistul din perspectiva business trebuie sa se asigure ca nevoile functionale (chiar si non-functionale) sunt incluse in proiect si sa deseneze workflowurile rezultate.
Analistul din perspectiva IT joaca rolul unui analist de sistem, privind lucrurile dintr-o perspectiva mai tehnica, orientata spre interactiunea dintre sisteme. Aici se analizeaza arhitecturile, modelarea sistemelor, documentarea infrastructurii si use-case-urile. Analiza din aceaata perspectiva trebuie sa insoteasca proiectul permanent pana la dezvoltare si testare.
Impartind astfel sarcinile analizei, este mai usor a ajunge la completitudine. Business Analyst-ul este cel care contribuie, in cadrul analizei, inceperii si dezvoltarii proiectului, cu propriile imbunatatiri sau elemente noi, care, insumate cu regulile de business proiectate sa duca la o analiza de succes.



